Bio-H App

Acasă » Acasă

Arhive categorie: Acasă

Reclame

Relaxarea auto-hipnotică

Cercetările anterioare au arătat că relaxarea auto-hipnotică este o intervenţie non-farmacologică eficientă pentru managementul efectelor secundare ale tratamentelor oncologice15.    Relaxarea auto-hipnotică este definită ca un acord între psiholog şi pacient pentru a participa la utilizarea unei tehnici psihoterapeutice bazate pe oferirea de sugestii pentru modificări în senzaţii, percepţii, cogniţie, emoţii, sau comportament16. Relaxarea auto-hipnotică are avantajul unei intervenţii succinte (ex. 15 minute17) şi implică ascultarea şi deschiderea pacienţilor faţă de sugestiile de relaxare cu scopul managementului simptomelor18. Meta-analize19-22 şi Studii Clinice Randomizate (RCTs)15,17,18,23-25, indică faptul că relaxarea prin auto-hipnoză este eficientă clinic pentru managementul simptomelor asociate tratamentelor oncologice. Rezultatele meta-analitice arată că hipnoza are un efect moderat spre ridicat asupra controlului durerii (până la 89%)26.  În privinţa procedurii de biopsie cu puncţie pentru diagnostic, ȋntr-un RCT15 cu 236 de femei programate pentru biopsie cu puncţie pentru diagnostic, participantele au fost rugate să atribuie nivelul durerii şi al anxietăţii pe o scală de la 0-10 înainte, la fiecare 15 minute în cursul şi după procedura de  biopsie cu puncţie pentru diagnostic. Rezultatele au indicat că anxietatea participantelor a crescut semnificativ în grupul de control (curba logistică = 0.18, p < 0.01), şi a scăzut semnificativ în grupul de relaxare prin auto-hipnoză (curba logistică = -0.27, p < 0.01). Durerea a fost semnificativ mai scăzută în grupul de relaxare prin auto-hipnoză decât în cel standard (p < 0.01).

Cu toate acestea, în ciuda dovezilor empirice puternice care susţin eficienţa relaxării auto-hipnotice pentru controlul simptomelor la pacientele cu cancer, studii recente arată că această procedură nu este diseminată în context oncologic27-29. Deşi studiile ştiinţifice au oferit un tratament bazat pe dovezi empirice, care ar putea conduce la diminuarea simptomelor în urma biopsiei cu puncţie pentru diagnostic, pacientele nu beneficiază de acesta din cauza a două bariere: (1) dificultăţi de acces şi (2) limite teoretice ale cercetării din domeniul relaxării prin auto-hipnoză

Reclame

Descrierea intervenţiei

1.Aplicaţia de relaxare auto-hipnotică:

(a) Conţinutul aplicaţiei de relaxare. In prima etapă, aplicaţia va derula o secţiune introductivă care va adresa nelămuririle pacientelor cu privire la relaxarea auto-hipnotică. Punctele cheie vor include: 1) Descrierea intervenţiei de relaxare cu accent pe sugestiile de control al durerii şi anxietăţii; 2) Informarea pacientelor cu privire la caracterul plăcut al acestei intervenţii; şi 3) Avantajele utilizării auto-hipnozei pentru simptomele CNB. În a doua secţiune, pacientele vor putea accesa înregistrarea audio de relaxare auto-hipnotică (acelaşi scenariu folosit in RCT15, înregistrat fie în varianta unei voci feminine, fie masculine, după cum este descris mai jos). Relaxarea auto-hipnotică va începe cu sugestii de relaxare pentru reducerea durerii şi anxietăţii.

(b) Caracteristicile aplicaţiei. Participantele vor putea să-şi personalizeze interacţiunea cu dispozitivul prin selectarea uneia din cele patru caracteristici vizuale standard, menite să acompanieze scenariul audio de relaxare auto-hipnotică (o plajă, un lac de munte, un dormitor confortabil, o reprezentare a plutirii pe un nor) (vedeţi Figura 2 pentru exemple).

 

2. Aplicaţia pentru grupul de control. Această variantă va permite participantelor să petreacă la fel de mult timp interacţionând cu aplicaţia şi să îşi personalizeze experienţa prin selectarea aceloraşi caracteristici vizuale ce acompaniază o secvenţă audio care se va derula pe aceeaşi perioadă de timp ca şi relaxarea hipnotică, dar va avea un conţinut neutru.

Măsurători: Imaginea de ansamblu şi variabilele moderatoare vor include măsurători demografice şi medicale, precum şi factori atitudinali:

1) Chestionarul Demografic este un chestionar care măsoară factorii demografici (de exemplu, vârstă, educaţie, satut marital, nivel de angajare);

2) Variabile Medicale. Dosarele medicale ale pacientelor vor fi evaluate pentru colectarea informaţiei medicale de bază;  şi

3) Scala  Atitudinilor cu privire la Hipnoză47 este un chestionar care măsoară atitudinile pozitive şi cele negative despre hipnoză.

Variabile potenţial mediatoare: Variabilele presupuse a media efectele intervenţiei vor fi evaluate:

1) Scale Vizuale Analoage (VAS)48  vor fi folosite pentru a măsura expectanţele pacienţilor pentru durere şi anxietate;

2) Frecvenţa Utilizării Hipnozei va fi înregistrată pentru a verifica dacă pacientele care folosesc hipnoză mai frecvent experimentează niveluri mai scăzute de durere şi anxietate (un efect al dozei); şi

3) Scala de Cogniţii Raţionale şi Iraţionale45 va fi folosită pentru măsurarea credinţelor disfuncţionale (în special catastrofarea).

Variabilele-rezultat: Variabilele-rezultat modificate de intervenţie includ nivelul durerii şi anxietăţii:

1) Inventarul pentru Durere- Forma Scurtă49 (ISD-FS) este o scală destinată măsurării intensităţii durerii; si

2) Profilul Stării Dispoziţionale – Forma Scurtă50 (POMS-SV) va fi folosit pentru determinarea nivelului anxietăţii.

Ce probleme îşi propune să rezolve acest proiect?

Dificultăţile de acces. Din punct de vedere instituţional, oferirea relaxării prin auto-hipnoză necesită resurse logistice, precum clinicieni pregătiţi profesional şi spaţiu pentru tratament30. Din perspectiva pacienţilor, relaxarea prin auto-hipnoză poate fi costisitoare, necesită deplasarea la un cabinet psihologic (ceea ce are costuri în sine), toate acestea la un moment în care pacientele sunt deja copleşite de programări medicale. Prin urmare, este necesară identificarea unor metode de a creşte accesibilitatea şi disponibilitatea acestei intervenţii pentru pacientele la care li se aplică CNB.

Soluţii propuse. In concluzie, sunt necesare modalităţi de a livra relaxarea prin auto-hipnoză într-o manieră care compensează barierele de acces. O aplicaţie mobilă (smartphone app) de relaxare prin auto-hipnoză ar împlini această nevoie.  Din punct de vedere instituţional, accesul la o aplicaţie mobilă nu necesită programare la psiholog, nu necesită clinicieni pregătiţi şi nici spaţiu fizic destinat acestei intervenţii. Din perspectiva pacientului, aplicaţiile mobile sunt mai avantajoase datorită accesibilităţii şi convenienţei lor 31,32. Aplicaţiile mobile pot fi folosite oriunde, oricând, depăşind costul, inconvenienţa şi problemele logistice ȋntâmpinate până ȋn prezent. Utilizarea aplicaţiilor mobile în domeniul sănătăţii a luat o amploare considerabilă33,34. Există deja peste 1.08 miliarde de smartphone-uri, cu peste 80% din populaţie având un telefon mobil35. În România, un studiu din 2012 a arătat că sunt peste 12 milioane de utilizatori de internet36. Peste 70% dintre ei accesează internetul prin intermediul smartphone-urilor şi peste 32% folosesc tablete36. Există aşadar o oportunitate semnificativă pentru folosirea acestor dispozitive mobile în domeniul managementului sănătăţii. Implementarea procedurii de relaxare prin auto-hipnoză prin intermediul unei aplicaţii mobile ar fi uşor de realizat, având în vedere ca această intervenţie a fost validată15 ca o intervenţie scurtă (15 minute), de o singură şedinţă, în care pacientele sunt expuse la un scenariu de relaxare oferit de un psiholog.  Acest scenariu poate fi înregistrat audio şi aplicat pacientelor printr-o aplicaţie mobilă de tip smartphone, după o procedură deja stabilită în domeniul aplicaţiilor mobile în sănătate37.

Limite teoretice ale cercetărilor anterioare. În afara dificultăţilor de acces, există încă limitări teoretice ale cercetărilor anterioare cu privire la relaxarea prin auto-hipnoză în ceea ce priveşte mecanismele schimbării şi variabilele moderatoare ale acestei intervenţii. Cu toate că există studii clinice controlate care punctează validitatea empirică a acestei tehnici, cercetările arată că acestea ar putea avea un impact redus asupra disponibilităţii clinicienilor de a o recomanda, atunci când mecanismele schimbării şi variabilele moderatoare sunt necunoscute38,39.

Factorii mediatori şi moderatori ai relaxării prin auto-hipnoză au fost rareori testaţi în medii clinice40 şi doar un număr redus în context oncologic41. Studiile lui Kirsch42, sugerează că hipnoza funcţionează prin schimbarea expectanţelor de răspuns43. De asemenea, a fost sugerat faptul că hipnoza facilitează controlul durerii prin schimbarea credinţelor disfuncţionale44,45. În privinţa variabilelor moderatoare, există studii care sugerează factorii demografici şi atitudinile despre hipnoză ca având relevanţă pentru succesul intervenţiei. Cu toate acestea acestea, până ȋn prezent nu sunt studii care să clarifice efectul acestor variabile asupra relaxării prin auto-hipnoză ȋn context CNB.

Cu alte cuvinte, pentru ca această intervenţie sa fie diseminată în context clinic, este important să se clarifice cum şi pentru cine funcţionează46.

Soluţii propuse. In acest context, proiectul de faţă va investiga mecanismele schimbării (ex., expectanţe de raspuns, cogniţii disfuncţionale) pentru relaxarea prin auto-hipnoză, precum şi variabilele moderatoare (ex. variabile demografice şi atitudinale) ale acesteia.

Sumarizând, deşi cercetarea a oferit un tratament bazat pe dovezi empirice, care poate diminua simptomele asociate CNB, pacientele nu beneficiază de el din cauza a două bariere: (1) dificultăţi de acces şi (2) limitări teoretice ale cercetărilor anterioare.

Prin urmare, obiectivul general al acestui program de cercetare este testarea unei aplicaţii mobile de relaxare prin auto-hipnoză pentru reducrerea durerii şi anxietăţii asociate procedurii CNB, totodată investigând şi mecanismele teoretice ale intervenţiei şi contribuind aşadar atât la evoluţia practicii clinice cât şi a cunoaşterii ştiinţifice.

Rezultate preconizate-Impactul potenţial al proiectului

Rezultatele acestui proiect vor influenţa semnificativ literatura prin clarificarea mecanismelor prin care relaxarea auto-hipnotică îşi exercită influenţa. Deşi relaxarea prin auto-hipnoză s-a dovedit eficientă, inclusiv în cadrul procedurii CNB, nu există nici un studiu care să fie concludent cu privire la mediatorii sau moderatorii implicaţi în relaxarea auto-hipnotică pentru gestiunea durerii şi anxietăţii din timpul procedurii CNB. Clarificarea acestor mecanisme va avea impact asupra disponibilităţii clinicienilor de a recomanda intervenţia având în vedere ca cercetările arată că elucidarea mecansimelor schimbării este crucială pentru răspândirea unei intervenţii în mediul clinic. Mai mult, acest proiect va fi primul care să ofere date de utilizabilitate şi date clinice pentru o aplicaţie mobilă de management al simptomelor.

Rezultatele proiectului vor influenţa semnificativ îngrijirea psihologică în context oncologic. Intervenţia va reduce suferinţa pacientelor CNB şi le va îmbunătăţi calitatea vieţii prin oferirea unei intervenţii deja validate, în formatul unei aplicaţii mobile. O aplicaţie mobilă pentru managementul simptomelor în contextul CNB ar îmbunătăţi accesul pacientelor la servicii fundamentate ştiinţific, ar reduce timpul petrecut în aşteptarea tratamentului, ar permite acestor paciente să primească tratament ȋn confortul propriei casei, reducând costurile de timp şi deplasare, precum şi stigma apelării la un psiholog. Mai mult, aplicaţia de relaxare auto-hipnotică poate fi programată să îmbunătăţească motivaţia pacientelor prin prezentarea unei game variate de materiale audio-video atractive, asigurând aderenţa la intervenţie. Aplicaţia ar putea ajuta la depăşirea barierelor de infrastructură deoarece clinicile de oncologie ar putea să ofere această intervenţie fără costurile aferente spaţiului fizic şi pregătirii profesioniştilor.

Importanţa problemei din punct de vedere social

Cancerul de sân este una dintre cele mai frecvente forme de cancer în rândul femeilor din România şi prima cauză a mortalităţii datorate cancerului1. În prezent, majoritatea femeilor din România se prezintă la medic în stadii avansate ale cancerului2. Conform celui mai renumit Institut de Oncologie din România, mai mult de jumătate dintre cancerele recent diagnosticate sunt avansate local3. Dat fiind faptul că în România majoritatea pacientelor cu cancer de sân se prezintă la medic abia în fazele târzii ale bolii, aproape toate necesită procedura de Biopsie cu Puncţie pentru diagnostic (CNB)3. Procedura CNB asigură un diagnostic patologic clar şi facilitează analize asupra biomarkerilor4. Deşi CNB este un instrument de diagnostic fidel, care permite detectarea acurată şi poate îmbunătăţi şansele de succes ale tratamentului, este o procedură asociată cu nivele crescute de durere şi distres emoţional5-7.

Durerea experimentată este un efect secundar aversiv semnificativ al CNB. Studiile au raportat că până la 60% dintre femei raportează nivele moderate până la severe ale durerii6,8. Cercetările au arătat că gradul ridicat de durere corelează cu anxietatea crescută pre-CNB6.

Studiile raportează că pacientele prezintă nivele de anxietate semnificative clinic9. Majoritatea studiilor raportează scoruri STAI10 între 44-479,11, indicând niveluri ridicate de anxietate10. De fapt, s-a arătat că nivelul de anxietate asociat CNB este mai ridicat decât în cazul pacientelor care suferă tratamente chirurgicale12. Intervenţia CNB se realizează ȋn regim ambulatoriu şi prin urmare pacientelor nu li oferă tratamente farmacologice pentru aceste efecte secundare13,14. In acest context, este importantă explorarea unor modalităţi alternative de a reduce durerea şi anxietatea în rândul acestor paciente, cu atât mai mult cu cât există studii care arată că anxietatea asociată procedurii CNB este un predictor al distresului ulterior in timpul tratamentelor oncologice9.

Prin urmare, sunt necesare intervenţii non-farmacologice care să asigure diminuarea simptomelor de durere şi anxietate la pacientele la care li se aplică procedura CNB.

Elementele de originalitate şi inovaţie

Proiectul propus este inovator din următoarele puncte de vedere: 1) Proiectul propus va fi primul din literatură axat pe dezvoltarea unei aplicaţii mobile pentru controlul durerii şi anxietăţii asociate CNB. Deşi relaxarea auto-hipnotică s-a dovedit eficientă pentru reducerea durerii şi anxietăţii datorate CNB, din cauza barierelor de acces, pacientele nu au beneficiat de ea.  Dacă obiectivele propunerii curente sunt atinse, aceaste bariere vor fi depăşite. Dezvoltarea unei aplicaţii mobile reprezintă prima intervenţie tehnologică testată ştiinţific pentru controlul simptomelor CNB. In România, unde resursele clinice sunt limitate, oferirea unei astfel de intervenţii într-o manieră accesibilă reprezintă un prim pas spre o abordare comprehensivă a tratamentului cancerului.

2) Acest proiect va fi primul care să ofere date empirice pentru o aplicaţie de auto-hipnoză. Un studiu condus de Dr. Sucala a arătat că există déjà 1455 de aplicaţii pentru hipnoză pe iPhone/iPad32. Totuşi, niciuna dintre ele nu a fost testată ca şi eficienţă clinică, niciuna nu a fost bazată pe dovezi ştiinţifice şi niciuna nu a fost creată de un profesionist avizat în domeniul sănătăţii. Publicul este în mod cert avid de aplicaţii hipnotice, însă nu există încă aplicaţii mobile fundamentate ştiinţific. Acesta va fi primul studiu care oferă date ştiinţifice pentru intervenţii din sfera aplicaţiilor mobile. Acest lucru reprezintă o importantă inovaţie stiinţifică, nu doar pentru România, ci pentru contextul internaţional al aplicaţiilor mobile unde tehnologia este adesea mai avansată decât cercetarea.

3) Acest proiect va elucida mecanismele responsabile pentru efectele relaxării auto-hipnotice În ciuda dovezilor acumulate cu privire la folosirea relaxării prin auto-hipnoză cu scopul managementului simptomelor, literatura care investighează mecanismele acestei intervenţii nu este racordată la datele clinice curente. Mecanismele schimbării au fost rareori testate în medii clinice şi doar într-un număr restrâns ȋn contexte oncologice. Acesta va fi primul studiu care va clarifica variabilele mediatoare şi moderatoare ale relaxării prin auto-hipnoză, clarificand mecanismele unei intervenţii cu aplicabilitate medicală largă.

Obiectivele proiectului

Obiectiv 1: Investigarea utilizabilităţii aplicaţiei mobile de relaxare prin auto-hipnoză (H-App). Primul obiectiv al acestei propuneri este dezvoltarea unei aplicaţii smartphone de relaxare prin auto-hipnoză şi investigarea utilizabilităţii acesteia prin utilizarea unui panel de experţi (focus group cu experţi) şi prin testarea validităţii interfeţei cu utilizatorii.  

Obiectiv 2: Investigarea eficienţei clinice a aplicaţiei mobile de relaxare prin auto-hipnoză pentru reducerea anxietăţii şi durerii la pacientele cu CNB. Paciente (N=114) de la Institutul Oncologic “Ion Chiricuţă” (IOCN) vor fi randomizate într-unul din două grupuri: a) grupul H-app (n=57), în care pacientele vor avea acces la o aplicaţie care conţine un scenariu audio de relaxare prin auto-hipnoză (scenariul deja validat în RCT15); b) grupul de control (n=57), în care pacientelor li se va da acces la o aplicaţie care are aceleaşi facilităţi, dar nu conţine scenariul auto-hipnotic. Ipoteza este că vor exista diferenţe semnificative pentru durere şi anxietate între cele două grupuri. Concret, grupul H-app va avea rezultate superioare grupului de control.

Obiectiv 3: Testarea variabilelor mediatoare (expectanţe de răspuns, credinţe disfuncţionale) şi moderatoare (factori demografici şi atitudinali). Modelul va fi testat folosind procedura LGCM (latent growth curve modelling) şi ne va ajuta să înţelegem mecanismele responsabile pentru efectele relaxării prin auto-hipnoză.

Colectarea datelor şi analiza lor

Colectarea datelor: Toate chestionarele ce măsoară nivelul de bază vor fi completate într-o locaţie în camera de aşteptare a IOCN, pentru confortul pacientelor.  În medie, completarea chestionarelor va dura 15-20 minute. După baseline, toate participantele vor completa chestionarele în ziua procedurii CNB de 3 ori: înainte de procedură, după aceasta şi la externare. Aceste momente de măsurare au fost ales din trei motive: 1) coincid cu programările pentru CNB; şi 2) respectă recomandările de monitorizare din timpul procedurii.

Demersul analitic:

Obiectivul 1. Panel experţi: Primele versiuni ale  aplicaţiei H-app şi a celei pentru grupul de control vor fi trimise la trei experţi în psihologie clinică şi revizuite conform sugestiilor acestora, generându-se astfel versiunile secundare. Versiunile secundare vor fi prezentate unui panel de 10 experţi multi-disciplinari (psihologi, oncologi, experţi IT) în cadrul unor întâlniri de focus-group. Amendamentele derivate din consensul acestora vor permite generarea versiunii terţiare pentru ambele aplicaţii. Validarea interfeţei: Versiunea 3 va fi testată cu 10 paciente CNB, generând informaţii despre modificările necesare îmbunătăţirii utilizabilităţii. Aceste date vor fi folosite pentru dezvoltarea versiunii 4, care va fi trimisă înapoi la panelul de experţi pentru alte comentarii, generând versiunea finală a intervenţiei.

Obiectivul 2. Vom folosi abordarea MLM (modelării multinivelare) pentru a testa efectele inter-grup de-a lungul timpului. MLM are avantajul oferirii unor estimări mai precise ale efectelor terapeutice.

Obiectivul 3. Modelul mediaţional va fi testat cu ajutorul LGCM (latent growth curve modelling). Factorii demografici, medicali şi atitudinile despre hipnoză vor fi testaţi ca moderatori.

Participanţi şi procedură

N=114.

Studiul este structurat să atingă o putere statistică de minim 80%, la un prag de 0.5, pentru a detecta variaţii medii ale mărimilor efectului. Analiza puterii statistice pentru aceste date a indicat necesitatea unui eşantion de 57 de participante per grup pentru. Bazându-ne pe statisticile IOCN3 (Institutul Oncologic Ion Chiricuţă), atingerea mărimii acestui eşantion este un ţel fezabil. Atât procedura CNB cât şi derularea acestui studiu se vor desfăşura ȋn regim ambulatoriu, prin urmare rata de atriţie a pacientelor va fi redusă (nu sunt necesare deplasări suplimentare la spital). Criteriile de eligibilitate vor include: vârsta peste 18 ani, cunoaşterea limbii române (procedurile şi materialele vor fi explicate şi livrate în limba română), programare pentru procedura CNB şi disponibilitatea de a fi randomizată într-unul dintre cele două grupuri. Criteriile de excludere includ: prezenţa comorbidităţilor psihiatrice care ar putea interfera cu abilitatea pacientelor de a adera la procedură şi de a-şi da consimţământul informat.

Procedura. După obţinerea consimţământului informat, pacientele vor fi distribuite aleator într-unul dintre cele două grupuri (H-app sau grupul de control). Pacientele care deţin un iPhone, iPad sau iTouch vor fi rugate să îşi descarce gratuit aplicaţia H-App sau aplicaţia pentru grupul de control. Ambele aplicaţii includ instrucţiunile proprii de utilizare. Luând în considerare posibila lipsă de familiaritate cu folosirea aplicaţiilor, un asistent de cercetare le va furniza instrucţiuni şi un model de utilizare până ce fiecare pacientă va fi capabilă să o folosească singură. Participantelor care nu deţin un Smartphone, li se va furniza  un iPod Touch. Dispozitivul iPod Touch va fi dezactivat pentru utilizarea oricăror alte aplicaţii pentru a descuraja furtul. Conform studiilor investigate, am găsit că acest demers este unul util. Chestionarele cu privire la rezultatele aşteptate vor fi administrate de un asistent de cercetare la interval stabilite (pre-CNB, post-CNB şi la externare). Design-ul studiului este conform cerinţelor de realizare CONSORT.

Referinţe bibliografice

  1. Kassebaum NJ, Bertozzi-Villa A, Coggeshall MS, et al: Global, regional, and national levels and causes of maternal mortality during 1990-2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013. Lancet 384:980-1004, 2014
  2. Eniu A: Cancer In Romania, American Society of Clinical Oncology News & Forum, www.asconews.org/anf/ Cancer+in+Romania 2010
  3. IOCN: Ion Chiricuta Oncology Institute. Report in facts and figures: 2009-2013. Cluj, IOCN, 2013
  4. Gong Y: Breast Cancer: Pathology, Cytology, and Core Needle Biopsy Methods for Diagnosis. New York, Springer Science, 2013
  5. Swan JS, Lawrence WF, Roy J: Process utility in breast biopsy. Med Decis Making 26:347-59, 2006
  6. Soo AE, Shelby RA, Miller LS, et al: Predictors of pain experienced by women during percutaneous imaging-guided breast biopsies. J Am Coll Radiol 11:709-16, 2014
  7. Verkooijen HM, Buskens E, Peeters PH, et al: Diagnosing non-palpable breast disease: short-term impact on quality of life of large-core needle biopsy versus open breast biopsy. Surg Oncol 10:177-81, 2002
  8. Humphrey KL, Lee JM, Donelan K, et al: Percutaneous breast biopsy: effect on short-term quality of life. Radiology 270:362-8, 2014
  9. Miller LS, Shelby RA, Balmadrid MH, et al: Patient Anxiety Before and Immediately After Imaging-Guided Breast Biopsy Procedures: Impact of Radiologist-Patient Communication. Journal of the American College of Radiology 10:423-431, 2013
  10. CD Spielberger RG, PR Lushene, PR Vagg, AG Jacobs Manual for the State-Trait Anxiety Inventory- Form Y. Palo Alto, Consulting Psychology Press, 1983
  11. Maxwell JR, Bugbee ME, Wellisch D, et al: Imaging-Guided Core Needle Biopsy of the Breast: Study of Psychological Outcomes. Breast J 6:53-61, 2000
  12. Hughson AV, Cooper AF, McArdle CS, et al: Psychosocial morbidity in patients awaiting breast biopsy. J Psychosom Res 32:173-80, 1988
  13. van Vlymen JM, Rego MMS, White PF: Benzodiazepine premedication – Can it improve outcome in patients undergoing breast biopsy procedures? Anesthesiology 90:740-747, 1999
  14. Bugbee ME, Wellisch DK, Arnott IM, et al: Breast core-needle biopsy: Clinical trial of relaxation technique versus medication versus no intervention for anxiety reduction. Radiology 234:73-78, 2005
  15. Lang EV, Berbaum KS, Faintuch S, et al: Adjunctive self-hypnotic relaxation for outpatient medical procedures: a prospective randomized trial with women undergoing large core breast biopsy. Pain 126:155-64, 2006
  16. Montgomery GH, Schnur JB, Kravits K: Hypnosis for cancer care: over 200 years young. CA Cancer J Clin 63:31-44, 2013
  17. Montgomery GH, David D, Kangas M, et al: Randomized controlled trial of a cognitive-behavioral therapy plus hypnosis intervention to control fatigue in patients undergoing radiotherapy for breast cancer. J Clin Oncol 32:557-63, 2014
  18. Montgomery GH, Bovbjerg DH, Schnur JB, et al: A randomized clinical trial of a brief hypnosis intervention to control side effects in breast surgery patients. J Natl Cancer Inst 99:1304-12, 2007
  19. Kekecs Z, Nagy T, Varga K: The effectiveness of suggestive techniques in reducing postoperative side effects: a meta-analysis of randomized controlled trials. Anesth Analg 119:1407-19, 2014
  20. Flammer E, Alladin A: The efficacy of hypnotherapy in the treatment of psychosomatic disorders: meta-analytical evidence. Int J Clin Exp Hypn 55:251-74, 2007
  21. Montgomery GH, Schnur JB, David D: The impact of hypnotic suggestibility in clinical care settings. Int J Clin Exp Hypn 59:294-309, 2011
  22. Richardson J, Smith JE, McCall G, et al: Hypnosis for nausea and vomiting in cancer chemotherapy: a systematic review of the research evidence. Eur J Cancer Care (Engl) 16:402-12, 2007
  23. Liossi C, Hatira P: Clinical hypnosis in the alleviation of procedure-related pain in pediatric oncology patients. Int J Clin Exp Hypn 51:4-28, 2003
  24. Liossi C, White P, Hatira P: A randomized clinical trial of a brief hypnosis intervention to control venepuncture-related pain of paediatric cancer patients. Pain 142:255-63, 2009
  25. Stalpers LJ, da Costa HC, Merbis MA, et al: Hypnotherapy in radiotherapy patients: a randomized trial. Int J Radiat Oncol Biol Phys 61:499-506, 2005
  26. Montgomery GH, David D, Winkel G, et al: The effectiveness of adjunctive hypnosis with surgical patients: a meta-analysis. Anesth Analg 94:1639-45, table of contents, 2002
  27. Yates JS, Mustian KM, Morrow GR, et al: Prevalence of complementary and alternative medicine use in cancer patients during treatment. Support Care Cancer 13:806-11, 2005
  28. Rees RW, Feigel I, Vickers A, et al: Prevalence of complementary therapy use by women with breast cancer. A population-based survey. Eur J Cancer 36:1359-64, 2000
  29. Maskarinec G, Shumay DM, Kakai H, et al: Ethnic differences in complementary and alternative medicine use among cancer patients. Journal of Alternative and Complementary Medicine 6:531-538, 2000
  30. Lau R, Stevenson F, Ong BN, et al: Addressing the evidence to practice gap for complex interventions in primary care: a systematic review of reviews protocol. BMJ Open 4:e005548, 2014
  31. West JH, Hall PC, Hanson CL, et al: There’s an App for That: Content Analysis of Paid Health and Fitness Apps. Journal of Medical Internet Research 14:184-195, 2012
  32. Sucala M, Schnur JB, Glazier K, et al: Hypnosis–there’s an app for that: a systematic review of hypnosis apps. Int J Clin Exp Hypn 61:463-74, 2013
  33. Moore S, Jayewardene D: The use of smartphones in clinical practice. Nurs Manag (Harrow) 21:18-22, 2014
  34. A sampling of health and medical apps. J Mich Dent Assoc 93:28, 2011
  35. Company G-GcWd: Smartphone Users Around the World – Statistics and Facts Infographic. http://www.go-gulf.com/blog/smartphone/, 2014
  36. GFK: Internet use in Romania. http://www.gfk-ro.com/, 2012
  37. Gaggioli A, Cipresso P, Serino S, et al: Positive technology: a free mobile platform for the self-management of psychological stress. Stud Health Technol Inform 199:25-9, 2014
  38. Persons JB, Silberschatz G: Are results of randomized controlled trials useful to psychotherapists? J Consult Clin Psychol 66:126-35, 1998
  39. Gottdiener WH: Improving the relationship between the randomized clinical trial and real-world clinical practice. Psychotherapy (Chic) 48:231-3; discussion 234-6, 2011
  40. Price DD, Fillingim RB, Robinson ME: Placebo analgesia: friend or foe? Curr Rheumatol Rep 8:418-24, 2006
  41. Montgomery GH, Hallquist MN, Schnur JB, et al: Mediators of a brief hypnosis intervention to control side effects in breast surgery patients: response expectancies and emotional distress. J Consult Clin Psychol 78:80-8, 2010
  42. Kirsch I: Response Expectancy as a Determinant of Experience and Behavior. American Psychologist 40:1189-1202, 1985
  43. Lynn SJ, Rhue JW, Kirsch I: Handbook of clinical hypnosis (ed 2nd). Washington, DC, American Psychological Association, 2010
  44. Bowers KS: The Relevance of Hypnosis for Cognitive-Behavioral Therapy. Clinical Psychology Review 2:67-78, 1982
  45. David D, Lynn SJ, Ellis A: Rational and irrational beliefs : research, theory, and clinical practice. New York, Oxford University Press, 2010
  46. Goldfried MR, Wolfe BE: Psychotherapy practice and research. Repairing a strained alliance. Am Psychol 51:1007-16, 1996
  47. Milling LS: The Spanos Attitudes Toward Hypnosis Questionnaire: psychometric characteristics and normative data. Am J Clin Hypn 54:202-12, 2012
  48. Wilkie D, Lovejoy N, Dodd M, et al: Cancer pain intensity measurement: concurrent validity of three tools–finger dynamometer, pain intensity number scale, visual analogue scale. Hosp J 6:1-13, 1990
  49. Mendoza T, Mayne T, Rublee D, et al: Reliability and validity of a modified Brief Pain Inventory short form in patients with osteoarthritis. Eur J Pain 10:353-61, 2006
  50. Baker F, Denniston M, Zabora J, et al: A POMS short form for cancer patients: psychometric and structural evaluation. Psychooncology 11:273-81, 2002