Bio-H App

Acasă » Articole publicate de madalinasucalapsychologyro

Arhive autor: madalinasucalapsychologyro

Despre UBB

„UBB este o instituţie publică de învăţământ superior a cărei misiune este să promoveze şi să susţină ­ în comunitatea locală, regională, naţională şi internaţională ­ dezvoltarea unor componente culturale specifice.”

http://www.ubbcluj.ro/ro/despre/misiune/misiune

„Universitatea Babeș-Bolyai este o universitate comprehensivă de cercetare avansată și educație.

Cercetarea ştiinţifică este o componentă fundamentală a activităţii din Universitatea Babeş-Bolyai şi reprezintă unul dintre principalele criterii de evaluare a calificării şi de apreciere a performanţei academice. Cercetarea ştiinţifică stă la baza procesului de învăţământ superior, care asigură formarea de resurse umane înalt calificate şi constituie, prin norma didactică, o obligaţie profesională. În conformitate cu libertatea academică şi autonomia universitară, cu respectarea normelor de etică şi deontologie profesională, cercetarea ştiinţifică este liberă de orice îngrădiri sau condiţionări.

CENTRUL PENTRU MANAGEMENTUL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE funcționează în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai în conformitate cu Hotãrârea Rectoratului nr. 21289/17.09.2013, asigurând cadrul organizatoric şi informaţional pentru elaborarea, implementarea şi dezvoltarea politicilor şi strategiilor de cercetare instituţionale, precum şi asigurarea de asistenţă, consiliere şi sprijin logistic membrilor comunităţii academice în vederea întocmirii şi derulării proiectelor de cercetare ştiinţifică din universitate.”

http://cercetare.ubbcluj.ro/

 

Bio-H App

Aplicaţie smartphone care conţine un exerciţiu de imagerie dirijată/relaxare cu scopul de a scădea durerea şi distresul asociate cu procedura de biopsie mamară.

Director de proiect: Mădălina Sucală

madalinasucala

Dr. Mădălina Sucală a adus contribuţii ştiinţifice importante în cadrul psihologiei clinice aplicate în domeniul sănătăţii. Dr. Sucală este un psiholog cu renume naţional, a cărei studii au identificat predictori ai calităţii vieţii la pacientele cu cancer la sân, au oferit soluţii validate ştiinţific pentru managementul simptomelor asociate tratamentelor oncologice şi au oferit date ştiinţifice asupra tehnologiei mobile împlicate în sănătate. Dr. Sucală are o afiliere academică dublă: ca şi Lector la Universitatea Babeş-Bolyai, Departamentul de Psihologie Clinică, Consiliere psihologică şi Psihoterapie şi ca şi Cercetător post-doctoral al Departamentului de Ştiinţe Oncologice, Icahn School at Mount Sinai, New York. De asemenea, Dr. Sucală este membru psiholog la prestigiosul Dubin Breast Center, New-York. In aceste poziţii profesionale, Dr. Sucală a adus contribuţii semnificative în două linii de cercetare direct conectate cu proiectul propus: 1) Managementul simptomelor în cancerul de sân; 2) Tehnologia mobilă implicată ȋn sănătate.

Managementul simptomelor în cancerul de sân

I.1. Granturi de cercetare:

La Universitatea Babeş-Bolyai, Dr. Sucală  a fost coordonatorul ştiinţific al unui grant finanţat intern, axat pe predictorii efectelor secundare ale chimioterapiei la pacientele cu cancer de sân (GTC – 34031/2013-2014). La Icahn School of Medicine at Mount Sinai, Dr. Sucală a câştigat o bursă postdoctorală în cadrul Programului de Prevenţie a Cancerului şi Medicina Comportamentală Integrativă (R25CA081137-15/ 2011-2014), unde investighează rolul intervenţiilor cognitiv-comportamentale asupra managementului simptomelor de durere şi anxietate la pacientele cu cancer de sân în curs de tratament.

I.2. Publicaţii ȋn reviste peer-review:

  1. Credinţe disfuncţionale şi simptome asociate cu cancerul şi tratamentul său. Studiile Dr. Sucală arată că gândurile disfuncţionale (ex. catastrofare) sunt predictori semnificativi ai efectelor secundare şi distresului emoţional resimţit de pacientele cu cancer de sân în timpul tratamentelor (pentru detaliile complete ale publicaţiilor, vezi Sectiunea B3.1).
  • Sucala, M., Petrisor, C., Achimas-Cadariu, P., & David, D. (2014). Predictors of quality of life during chemotherapy for breast cancer. Investigating the role of multidimensional symptoms and dysfunctional beliefs. Journal of Evidence-Based Psychotherapies.
  1. Sucala, M., Schnur, J., Brackman, E., David, D., & Montgomery, G. (2013). The role of specific and core dysfunctional beliefs in breast cancer radiotherapy patients’ fatigue. Journal of Health Psychology.
  • Sucala, M., Schnur, J., Greene, P., David, D., Erblich, J., & Montgomery, G. (2013). Cognitive-Emotional Equation: The Relationship between Cognitive Processes, Cognitive Contents and Specific Emotions. Evidence from a Sample of Breast Cancer Patients. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies
  1. Expectanţele de răspuns şi simptome asociate tratamentelor oncologice. Studiile Dr. Sucală în acest domeniu au identificat expectanţele de răspuns ca şi predictori ai distresului asociat tratamentelor oncologice la pacientele cu cancer la sân.
  • Sucala, M., Szentagotai-Tatar, A. (2010). Optimism, pessimism and mood regulation expectancies in cancer patients. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies.
  • Sohl, S., Schnur, J., Sucala, M., David, D., Winkel G., & Montgomery, G. (2011). Distress and emotional well-being in breast cancer patients prior to radiotherapy: an expectancy-based model. Psychology & Health.
  1. Hipnoza pentru managementul simptomelelor. Dr. Sucală a participat (ca cercetător şi terapeut) în studii clinice controlate vizând investigarea eficienţei relaxării auto-hipnotice pentru pacientele cu cancer de sân în curs de tratament radioterapeutic. Rezultatele au dovedit că relaxarea auto-hipnotică este o intervenţie eficace pentru controlul simptomelor asociate radioterapiei la pacientele cu cancer de sân.
  • Montgomery, G.H., David, D., Kangas, M., Green, S., Sucala, et al.  (2014). A Randomized Clinical Trial of a Cognitive-Behavioral Therapy plus Hypnosis Intervention to Control Fatigue in Breast Cancer Radiotherapy Patients. Journal of Clinical Oncology.

Tehnologia mobilă aplicată ȋn sănătate.

Dr. Sucală a publicat studii în domeniul tehnologiei mobile aplicate în sănătate. Studiile ei oferă ghiduri clinice pentru dezvoltarea aplicaţiilor mobile în domeniul sănătăţii şi evidenţiază necesitatea asimilării acestor tipuri de intervenţie în context clinic. Cercetările ei în domeniul acesta au fost premiate de UEFISCDI şi publicate ȋn reviste de prestigiu.

  • Sucala, M., Schnur, J.B., Glazier, K., Miller, S.J., Green, J.P., & Montgomery, G.H. (2013). Hypnosis: There’s an App for that. A systematic review of hypnosis apps. International Journal of Clinical and Experimental Hypnosis.
  • Sucala, M., Schnur, J., Brackman, E., Constantino, M., & Montgomery, G. (2013). Clinicians’ attitudes towards therapeutic alliance in E-therapy. Journal of General Psychology.
  • Sucala, M., Schnur, J.B., Constantino, M., Miller, S.J., Brackman, E., Montgomery, G.H. (2012). The Therapeutic Relationship in E-Therapy for Mental Health: A Systematic Review. Journal of Medical Internet Research.
  • Cristea, I., Sucala, M., & David, D. (2013). Can you tell the difference? Comparing face-to-face versus computer-based interventions. Journal of Cognitive and Behavioral Psychotherapies.

Despre relaxarea auto-hipnotică

Cercetările anterioare au arătat că relaxarea auto-hipnotică este o intervenţie non-farmacologică eficientă pentru managementul efectelor secundare ale tratamentelor oncologice.    Relaxarea auto-hipnotică este definită ca un acord între psiholog şi pacient pentru a participa la utilizarea unei tehnici psihoterapeutice bazate pe oferirea de sugestii pentru modificări în senzaţii, percepţii, cogniţie, emoţii, sau comportament. Relaxarea auto-hipnotică are avantajul unei intervenţii succinte (ex. 15 minute) şi implică ascultarea şi deschiderea pacienţilor faţă de sugestiile de relaxare cu scopul managementului simptomelor. Meta-analize şi Studii Clinice Randomizate indică faptul că relaxarea prin auto-hipnoză este eficientă clinic pentru managementul simptomelor asociate tratamentelor oncologice. Rezultatele meta-analitice arată că hipnoza are un efect moderat spre ridicat asupra controlului durerii (până la 89%).  În privinţa procedurii de biopsie cu puncţie pentru diagnostic, ȋntr-un RCT cu 236 de femei programate pentru biopsie cu puncţie pentru diagnostic, participantele au fost rugate să atribuie nivelul durerii şi al anxietăţii pe o scală de la 0-10 înainte, la fiecare 15 minute în cursul şi după procedura de  biopsie cu puncţie pentru diagnostic. Rezultatele au indicat că anxietatea participantelor a crescut semnificativ în grupul de control, şi a scăzut semnificativ în grupul de relaxare prin auto-hipnoză. Durerea a fost semnificativ mai scăzută în grupul de relaxare prin auto-hipnoză decât în cel standard.

Cu toate acestea, în ciuda dovezilor empirice puternice care susţin eficienţa relaxării auto-hipnotice pentru controlul simptomelor la pacientele cu cancer, studii recente arată că această procedură nu este diseminată în context oncologic. Deşi studiile ştiinţifice au oferit un tratament bazat pe dovezi empirice, care ar putea conduce la diminuarea simptomelor în urma biopsiei cu puncţie pentru diagnostic, pacientele nu beneficiază de acesta din cauza a două bariere: (1) dificultăţi de acces şi (2) limite teoretice ale cercetării din domeniul relaxării prin auto-hipnoză.

Relaxarea auto-hipnotică

Cercetările anterioare au arătat că relaxarea auto-hipnotică este o intervenţie non-farmacologică eficientă pentru managementul efectelor secundare ale tratamentelor oncologice15.    Relaxarea auto-hipnotică este definită ca un acord între psiholog şi pacient pentru a participa la utilizarea unei tehnici psihoterapeutice bazate pe oferirea de sugestii pentru modificări în senzaţii, percepţii, cogniţie, emoţii, sau comportament16. Relaxarea auto-hipnotică are avantajul unei intervenţii succinte (ex. 15 minute17) şi implică ascultarea şi deschiderea pacienţilor faţă de sugestiile de relaxare cu scopul managementului simptomelor18. Meta-analize19-22 şi Studii Clinice Randomizate (RCTs)15,17,18,23-25, indică faptul că relaxarea prin auto-hipnoză este eficientă clinic pentru managementul simptomelor asociate tratamentelor oncologice. Rezultatele meta-analitice arată că hipnoza are un efect moderat spre ridicat asupra controlului durerii (până la 89%)26.  În privinţa procedurii de biopsie cu puncţie pentru diagnostic, ȋntr-un RCT15 cu 236 de femei programate pentru biopsie cu puncţie pentru diagnostic, participantele au fost rugate să atribuie nivelul durerii şi al anxietăţii pe o scală de la 0-10 înainte, la fiecare 15 minute în cursul şi după procedura de  biopsie cu puncţie pentru diagnostic. Rezultatele au indicat că anxietatea participantelor a crescut semnificativ în grupul de control (curba logistică = 0.18, p < 0.01), şi a scăzut semnificativ în grupul de relaxare prin auto-hipnoză (curba logistică = -0.27, p < 0.01). Durerea a fost semnificativ mai scăzută în grupul de relaxare prin auto-hipnoză decât în cel standard (p < 0.01).

Cu toate acestea, în ciuda dovezilor empirice puternice care susţin eficienţa relaxării auto-hipnotice pentru controlul simptomelor la pacientele cu cancer, studii recente arată că această procedură nu este diseminată în context oncologic27-29. Deşi studiile ştiinţifice au oferit un tratament bazat pe dovezi empirice, care ar putea conduce la diminuarea simptomelor în urma biopsiei cu puncţie pentru diagnostic, pacientele nu beneficiază de acesta din cauza a două bariere: (1) dificultăţi de acces şi (2) limite teoretice ale cercetării din domeniul relaxării prin auto-hipnoză

Descrierea intervenţiei

1.Aplicaţia de relaxare auto-hipnotică:

(a) Conţinutul aplicaţiei de relaxare. In prima etapă, aplicaţia va derula o secţiune introductivă care va adresa nelămuririle pacientelor cu privire la relaxarea auto-hipnotică. Punctele cheie vor include: 1) Descrierea intervenţiei de relaxare cu accent pe sugestiile de control al durerii şi anxietăţii; 2) Informarea pacientelor cu privire la caracterul plăcut al acestei intervenţii; şi 3) Avantajele utilizării auto-hipnozei pentru simptomele CNB. În a doua secţiune, pacientele vor putea accesa înregistrarea audio de relaxare auto-hipnotică (acelaşi scenariu folosit in RCT15, înregistrat fie în varianta unei voci feminine, fie masculine, după cum este descris mai jos). Relaxarea auto-hipnotică va începe cu sugestii de relaxare pentru reducerea durerii şi anxietăţii.

(b) Caracteristicile aplicaţiei. Participantele vor putea să-şi personalizeze interacţiunea cu dispozitivul prin selectarea uneia din cele patru caracteristici vizuale standard, menite să acompanieze scenariul audio de relaxare auto-hipnotică (o plajă, un lac de munte, un dormitor confortabil, o reprezentare a plutirii pe un nor) (vedeţi Figura 2 pentru exemple).

 

2. Aplicaţia pentru grupul de control. Această variantă va permite participantelor să petreacă la fel de mult timp interacţionând cu aplicaţia şi să îşi personalizeze experienţa prin selectarea aceloraşi caracteristici vizuale ce acompaniază o secvenţă audio care se va derula pe aceeaşi perioadă de timp ca şi relaxarea hipnotică, dar va avea un conţinut neutru.

Măsurători: Imaginea de ansamblu şi variabilele moderatoare vor include măsurători demografice şi medicale, precum şi factori atitudinali:

1) Chestionarul Demografic este un chestionar care măsoară factorii demografici (de exemplu, vârstă, educaţie, satut marital, nivel de angajare);

2) Variabile Medicale. Dosarele medicale ale pacientelor vor fi evaluate pentru colectarea informaţiei medicale de bază;  şi

3) Scala  Atitudinilor cu privire la Hipnoză47 este un chestionar care măsoară atitudinile pozitive şi cele negative despre hipnoză.

Variabile potenţial mediatoare: Variabilele presupuse a media efectele intervenţiei vor fi evaluate:

1) Scale Vizuale Analoage (VAS)48  vor fi folosite pentru a măsura expectanţele pacienţilor pentru durere şi anxietate;

2) Frecvenţa Utilizării Hipnozei va fi înregistrată pentru a verifica dacă pacientele care folosesc hipnoză mai frecvent experimentează niveluri mai scăzute de durere şi anxietate (un efect al dozei); şi

3) Scala de Cogniţii Raţionale şi Iraţionale45 va fi folosită pentru măsurarea credinţelor disfuncţionale (în special catastrofarea).

Variabilele-rezultat: Variabilele-rezultat modificate de intervenţie includ nivelul durerii şi anxietăţii:

1) Inventarul pentru Durere- Forma Scurtă49 (ISD-FS) este o scală destinată măsurării intensităţii durerii; si

2) Profilul Stării Dispoziţionale – Forma Scurtă50 (POMS-SV) va fi folosit pentru determinarea nivelului anxietăţii.

Ce probleme îşi propune să rezolve acest proiect?

Dificultăţile de acces. Din punct de vedere instituţional, oferirea relaxării prin auto-hipnoză necesită resurse logistice, precum clinicieni pregătiţi profesional şi spaţiu pentru tratament30. Din perspectiva pacienţilor, relaxarea prin auto-hipnoză poate fi costisitoare, necesită deplasarea la un cabinet psihologic (ceea ce are costuri în sine), toate acestea la un moment în care pacientele sunt deja copleşite de programări medicale. Prin urmare, este necesară identificarea unor metode de a creşte accesibilitatea şi disponibilitatea acestei intervenţii pentru pacientele la care li se aplică CNB.

Soluţii propuse. In concluzie, sunt necesare modalităţi de a livra relaxarea prin auto-hipnoză într-o manieră care compensează barierele de acces. O aplicaţie mobilă (smartphone app) de relaxare prin auto-hipnoză ar împlini această nevoie.  Din punct de vedere instituţional, accesul la o aplicaţie mobilă nu necesită programare la psiholog, nu necesită clinicieni pregătiţi şi nici spaţiu fizic destinat acestei intervenţii. Din perspectiva pacientului, aplicaţiile mobile sunt mai avantajoase datorită accesibilităţii şi convenienţei lor 31,32. Aplicaţiile mobile pot fi folosite oriunde, oricând, depăşind costul, inconvenienţa şi problemele logistice ȋntâmpinate până ȋn prezent. Utilizarea aplicaţiilor mobile în domeniul sănătăţii a luat o amploare considerabilă33,34. Există deja peste 1.08 miliarde de smartphone-uri, cu peste 80% din populaţie având un telefon mobil35. În România, un studiu din 2012 a arătat că sunt peste 12 milioane de utilizatori de internet36. Peste 70% dintre ei accesează internetul prin intermediul smartphone-urilor şi peste 32% folosesc tablete36. Există aşadar o oportunitate semnificativă pentru folosirea acestor dispozitive mobile în domeniul managementului sănătăţii. Implementarea procedurii de relaxare prin auto-hipnoză prin intermediul unei aplicaţii mobile ar fi uşor de realizat, având în vedere ca această intervenţie a fost validată15 ca o intervenţie scurtă (15 minute), de o singură şedinţă, în care pacientele sunt expuse la un scenariu de relaxare oferit de un psiholog.  Acest scenariu poate fi înregistrat audio şi aplicat pacientelor printr-o aplicaţie mobilă de tip smartphone, după o procedură deja stabilită în domeniul aplicaţiilor mobile în sănătate37.

Limite teoretice ale cercetărilor anterioare. În afara dificultăţilor de acces, există încă limitări teoretice ale cercetărilor anterioare cu privire la relaxarea prin auto-hipnoză în ceea ce priveşte mecanismele schimbării şi variabilele moderatoare ale acestei intervenţii. Cu toate că există studii clinice controlate care punctează validitatea empirică a acestei tehnici, cercetările arată că acestea ar putea avea un impact redus asupra disponibilităţii clinicienilor de a o recomanda, atunci când mecanismele schimbării şi variabilele moderatoare sunt necunoscute38,39.

Factorii mediatori şi moderatori ai relaxării prin auto-hipnoză au fost rareori testaţi în medii clinice40 şi doar un număr redus în context oncologic41. Studiile lui Kirsch42, sugerează că hipnoza funcţionează prin schimbarea expectanţelor de răspuns43. De asemenea, a fost sugerat faptul că hipnoza facilitează controlul durerii prin schimbarea credinţelor disfuncţionale44,45. În privinţa variabilelor moderatoare, există studii care sugerează factorii demografici şi atitudinile despre hipnoză ca având relevanţă pentru succesul intervenţiei. Cu toate acestea acestea, până ȋn prezent nu sunt studii care să clarifice efectul acestor variabile asupra relaxării prin auto-hipnoză ȋn context CNB.

Cu alte cuvinte, pentru ca această intervenţie sa fie diseminată în context clinic, este important să se clarifice cum şi pentru cine funcţionează46.

Soluţii propuse. In acest context, proiectul de faţă va investiga mecanismele schimbării (ex., expectanţe de raspuns, cogniţii disfuncţionale) pentru relaxarea prin auto-hipnoză, precum şi variabilele moderatoare (ex. variabile demografice şi atitudinale) ale acesteia.

Sumarizând, deşi cercetarea a oferit un tratament bazat pe dovezi empirice, care poate diminua simptomele asociate CNB, pacientele nu beneficiază de el din cauza a două bariere: (1) dificultăţi de acces şi (2) limitări teoretice ale cercetărilor anterioare.

Prin urmare, obiectivul general al acestui program de cercetare este testarea unei aplicaţii mobile de relaxare prin auto-hipnoză pentru reducrerea durerii şi anxietăţii asociate procedurii CNB, totodată investigând şi mecanismele teoretice ale intervenţiei şi contribuind aşadar atât la evoluţia practicii clinice cât şi a cunoaşterii ştiinţifice.

Rezultate preconizate-Impactul potenţial al proiectului

Rezultatele acestui proiect vor influenţa semnificativ literatura prin clarificarea mecanismelor prin care relaxarea auto-hipnotică îşi exercită influenţa. Deşi relaxarea prin auto-hipnoză s-a dovedit eficientă, inclusiv în cadrul procedurii CNB, nu există nici un studiu care să fie concludent cu privire la mediatorii sau moderatorii implicaţi în relaxarea auto-hipnotică pentru gestiunea durerii şi anxietăţii din timpul procedurii CNB. Clarificarea acestor mecanisme va avea impact asupra disponibilităţii clinicienilor de a recomanda intervenţia având în vedere ca cercetările arată că elucidarea mecansimelor schimbării este crucială pentru răspândirea unei intervenţii în mediul clinic. Mai mult, acest proiect va fi primul care să ofere date de utilizabilitate şi date clinice pentru o aplicaţie mobilă de management al simptomelor.

Rezultatele proiectului vor influenţa semnificativ îngrijirea psihologică în context oncologic. Intervenţia va reduce suferinţa pacientelor CNB şi le va îmbunătăţi calitatea vieţii prin oferirea unei intervenţii deja validate, în formatul unei aplicaţii mobile. O aplicaţie mobilă pentru managementul simptomelor în contextul CNB ar îmbunătăţi accesul pacientelor la servicii fundamentate ştiinţific, ar reduce timpul petrecut în aşteptarea tratamentului, ar permite acestor paciente să primească tratament ȋn confortul propriei casei, reducând costurile de timp şi deplasare, precum şi stigma apelării la un psiholog. Mai mult, aplicaţia de relaxare auto-hipnotică poate fi programată să îmbunătăţească motivaţia pacientelor prin prezentarea unei game variate de materiale audio-video atractive, asigurând aderenţa la intervenţie. Aplicaţia ar putea ajuta la depăşirea barierelor de infrastructură deoarece clinicile de oncologie ar putea să ofere această intervenţie fără costurile aferente spaţiului fizic şi pregătirii profesioniştilor.

Importanţa problemei din punct de vedere social

Cancerul de sân este una dintre cele mai frecvente forme de cancer în rândul femeilor din România şi prima cauză a mortalităţii datorate cancerului1. În prezent, majoritatea femeilor din România se prezintă la medic în stadii avansate ale cancerului2. Conform celui mai renumit Institut de Oncologie din România, mai mult de jumătate dintre cancerele recent diagnosticate sunt avansate local3. Dat fiind faptul că în România majoritatea pacientelor cu cancer de sân se prezintă la medic abia în fazele târzii ale bolii, aproape toate necesită procedura de Biopsie cu Puncţie pentru diagnostic (CNB)3. Procedura CNB asigură un diagnostic patologic clar şi facilitează analize asupra biomarkerilor4. Deşi CNB este un instrument de diagnostic fidel, care permite detectarea acurată şi poate îmbunătăţi şansele de succes ale tratamentului, este o procedură asociată cu nivele crescute de durere şi distres emoţional5-7.

Durerea experimentată este un efect secundar aversiv semnificativ al CNB. Studiile au raportat că până la 60% dintre femei raportează nivele moderate până la severe ale durerii6,8. Cercetările au arătat că gradul ridicat de durere corelează cu anxietatea crescută pre-CNB6.

Studiile raportează că pacientele prezintă nivele de anxietate semnificative clinic9. Majoritatea studiilor raportează scoruri STAI10 între 44-479,11, indicând niveluri ridicate de anxietate10. De fapt, s-a arătat că nivelul de anxietate asociat CNB este mai ridicat decât în cazul pacientelor care suferă tratamente chirurgicale12. Intervenţia CNB se realizează ȋn regim ambulatoriu şi prin urmare pacientelor nu li oferă tratamente farmacologice pentru aceste efecte secundare13,14. In acest context, este importantă explorarea unor modalităţi alternative de a reduce durerea şi anxietatea în rândul acestor paciente, cu atât mai mult cu cât există studii care arată că anxietatea asociată procedurii CNB este un predictor al distresului ulterior in timpul tratamentelor oncologice9.

Prin urmare, sunt necesare intervenţii non-farmacologice care să asigure diminuarea simptomelor de durere şi anxietate la pacientele la care li se aplică procedura CNB.

Elementele de originalitate şi inovaţie

Proiectul propus este inovator din următoarele puncte de vedere: 1) Proiectul propus va fi primul din literatură axat pe dezvoltarea unei aplicaţii mobile pentru controlul durerii şi anxietăţii asociate CNB. Deşi relaxarea auto-hipnotică s-a dovedit eficientă pentru reducerea durerii şi anxietăţii datorate CNB, din cauza barierelor de acces, pacientele nu au beneficiat de ea.  Dacă obiectivele propunerii curente sunt atinse, aceaste bariere vor fi depăşite. Dezvoltarea unei aplicaţii mobile reprezintă prima intervenţie tehnologică testată ştiinţific pentru controlul simptomelor CNB. In România, unde resursele clinice sunt limitate, oferirea unei astfel de intervenţii într-o manieră accesibilă reprezintă un prim pas spre o abordare comprehensivă a tratamentului cancerului.

2) Acest proiect va fi primul care să ofere date empirice pentru o aplicaţie de auto-hipnoză. Un studiu condus de Dr. Sucala a arătat că există déjà 1455 de aplicaţii pentru hipnoză pe iPhone/iPad32. Totuşi, niciuna dintre ele nu a fost testată ca şi eficienţă clinică, niciuna nu a fost bazată pe dovezi ştiinţifice şi niciuna nu a fost creată de un profesionist avizat în domeniul sănătăţii. Publicul este în mod cert avid de aplicaţii hipnotice, însă nu există încă aplicaţii mobile fundamentate ştiinţific. Acesta va fi primul studiu care oferă date ştiinţifice pentru intervenţii din sfera aplicaţiilor mobile. Acest lucru reprezintă o importantă inovaţie stiinţifică, nu doar pentru România, ci pentru contextul internaţional al aplicaţiilor mobile unde tehnologia este adesea mai avansată decât cercetarea.

3) Acest proiect va elucida mecanismele responsabile pentru efectele relaxării auto-hipnotice În ciuda dovezilor acumulate cu privire la folosirea relaxării prin auto-hipnoză cu scopul managementului simptomelor, literatura care investighează mecanismele acestei intervenţii nu este racordată la datele clinice curente. Mecanismele schimbării au fost rareori testate în medii clinice şi doar într-un număr restrâns ȋn contexte oncologice. Acesta va fi primul studiu care va clarifica variabilele mediatoare şi moderatoare ale relaxării prin auto-hipnoză, clarificand mecanismele unei intervenţii cu aplicabilitate medicală largă.